Portretul României Mari. Azi județul Covurlui


Stema județului Covurlui
Județul Covurlui

[Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Țara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]

Județul Covurlui a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Moldova. Reședința județului era municipiul Galați.

Județul se afla în partea central-estică a României Mari, în sud-estul regiunii Moldova. Județul cuprindea partea de est a actualului județ Galați. Se învecina la est cu județele Cahul și Ismail, la nord cu județul Tutova, la vest cu județele Tecuci și Râmnicu Sărat, iar la sud cu județele Brăila și Tulcea.  Judeţul Covurlui este aşezat în sudul Moldovei, între Prut, Siret şi Dunăre. În acest ţinut se termină drumurile de apă şi de uscat pe care se scurg către fluviu cerealele şi cheresteaua Moldovei şi a unei părţi din Transilvania.

Suprafaţa. 2.662 km². Face parte dintre judeţele mici ale ţării.

Înfăţişarea pământului e simplă: un podiş (marginea sudică a Podişului Moldovei) care se sfârşeşte prin maluri înalte (60–200 m) de loes gălbui, spre Dunăre, Prut şi Siret. Văi, consecvente cu înclinarea podişului către S., l-au despărţit, mai ales la N., în numeroase culmi strâmte şi paralele. În Sud însă văile împuţinându-se, rămân între ele câmpuri netede mult mai întinse.

Climă şi ape. Clima este de tip pontic (continentală extremă) mai umedă în Nord, mai secetoasă şi mai capricioasă în Sud.

Apele cu izvorul în podiş seacă, de obiceiu vara (Covurlui şi Suhurlui). Marginile cuprind, în schimb, în luncile inundabile ale marilor artere periferice, numeroase bălţi şi lacuri între care Brateşul, este vestit prin întinderea lui (unul din cele mai mari lacuri din ţară).

Vegetaţia se împarte şi ea după umiditate: în Sud cernoziomul « chocolat » dovedeşte existenţa neîntreruptă a ierburilor de stepă cu graminee în trecutul nu prea îndepărtat ; în Nord, cernoziomul degradat arată o veche invazie a pădurii de stejar care se mai păstrează încă pe dealurile înalte ( de la Floteşti, Băneasa, Bereşti, etc.). Sălceturile, arinişurile şi stuhăriile formează, în fine, pe luncile periferice, asociaţii importante.

Teritoriul județului era împărțit inițial în două plăși:

  1. Plasa Horincea și
  2. Plasa Prutul de Jos.

Ulterior au fost înființate încă trei plăși, ajungându-se la cinci plăși în total:

  1. Plasa I.G. Duca,
  2. Plasa Prutul de Sus
  3. Plasa Siret.

Vechime şi dezvoltare istorică.

Judeţul C. şi-al luat numele de la pârâul Covurlui ; nume care pare de origine cumană ca şi Desnăţui, Suhului, Călmăţui, etc..

La Barboşi, pe Dunăre, legiunile romane şi-au stabilit, încă înainte de cucerirea Daciei răsăritene , un castru: Dinogetia.

Menirea lui era de a apăra vadul Dunării, asigurând legătura imperiului cu ţinutul roman de la Nord (Buceacul de azi) care împreună cu regiunea întinsă din dreapta Dunării forma provincia Moesia Inferior.

Prin ţinutul acesta treceau soliile moldovene la Turci şi pe aici intrau în ţară după ceremonia investiturii la Constantinopole, Domnii Ţării Moldovei.

Ţinutul acesta a avut ca ispravnic până la 1859, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, Domnul de mai târziu al Principatelor Unite.

Monumente istorice.

În municipiul Galaţi se află următoarele monumente istorice.

Biserica Precista , construită la 1647, cu trei turnuri şi clopotniţă.

Biserica Sf. Dumitru , zidită la 1648, probabil de Vasile Lupu, după cum a scris marele călător arab Paul din Alep.

Biserica Sf. Gheorghe , zidită în 1665.

Biserica Mavromol , zidită la 1669.

Biserica Sf. Nicolae , zidită în sec XVII.

La Bărboşi se află ruinele unui castru roman, unde au fost descoperite importante antichităţi din vremea stăpânirii romane.

Starea populaţiei.

După rezultatele provizorii ale recensământului general al populaţiei, judeţul C. numără de 211.196 locuitori.

Populaţia judeţului este repartizată astfel:

Pe oraşe şi plăşi, după sex:

Unităţi administrative Numărul locuitorilor
Total Bărbaţi Femei
Total judeţ 211.196 103.981 107.215
Municipiul Galaţi 101.148 49.69 51.458
Total rural 110.048 54.291 55.757
1.       Plasa Horincea 58.868 28.893 29.975
2.       Plasa Prutul de Jos 51.18 25.398 25.782


Mişcarea populaţiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul C. conform cifrelor publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931–1936 sunt următoarele:

Anual Cifra probabilă a populaţieii judeţului la 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proporţii la 1.000 locuitori
Născuţi vii Morţi Excedent natural Născuţi vii Morţi Excedent natural
1930 – 1935 7.71 4.45 3.26 35,1 20,3 14,8
1931 212.8 7.586 4.363 3.223 35,6 20,5 15,1
1932 216.3 8.088 4.702 3.386 37,4 21,7 15,7
1933 219.2 7.668 3.996 3.672 34,9 18,2 16,7
1934 223.1 7.741 4.522 3.219 34,7 20,3 14,4
1935 226 7.469 4.667 2.802 33,0 20,6 12,4
1936 228.9 7.338 4.764 2.592 32,0 20,7 11,3

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului Covurlui a fost de 231.651 locuitori. Faţă de populaţia numărată la recensământul din 1930 cifra aflată la 1 iulie 1937 şi anume 211.196 reprezintă un spor natural de 20.455 locuitori în timp de 6 ani şi jumătate, ceea ce corespunde unei creşteri medii de 9,7 %

Datorită aşezării sale geografice, judeţul C., bogat în câmpii fertile şi păşuni, prezintă o importanţă deosebită în viaţa economică a ţării. Galaţii, unul din cele mai mari porturi ale României, joacă un rol de întâiu ordin în comerţul nostru exterior. Prin el se face cel mai intens comerţ de cherestea. Produsele agricole ale Moldovei şi Basarabiei, pentru cea mai mare parte se scurg prin acest port. Decăderea lui, ca şi a Brăilei, în anii din urmă, se datorează taxelor tot mai apăsătoare percepute la Sulina asupra vaselor ce-l frecventează.

Agricultura. Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 266.200 ha. Suprafaţa arabilă este de 192.524 ha, adică 72,32 % din suprafaţa judeţului şi 0,53 % din suprafaţa totală a ţării.

Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 22.235 ha, adică 11,55%, iar mica proprietate 170.289 ha, adică 88,45%.

Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 162.971 ha, astfel repartizate:

Porumbul ocupă 85.232 ha, cu o producţie de 715.069 chint. (prod. medie la ha 8,4 chint.).

Orzul ocupă 45.334 ha, cu o producţie de 218.171 chint. (prod. medie la ha 4,8 chint.).

Ovăzul ocupă 21.774 ha, cu o producţie de 82.437 chint. (prod. medie la ha 3,8 chint.).

Grâul ocupă 9.508 ha, cu o producţie de 37.265 chint. (prod medie la ha 3,9 chint.).

Secara ocupă 891 ha, cu o producţie de 3.824 chint. (prod. medie la ha 4,3 chint.).

Meiul ocupă 229 ha, măturile 3 ha.

Fâneţele cultivate şi alte culturi furajere ocupă 16.824 ha repartizate astfel: Dughia ocupă 12.414, cu o producţie de 142.305 chint. (media la ha 11,4 chint).

Plantele alimentare ocupă 4.862 ha. Din această suprafaţă pepenii verzişi galbeni ocupă 1.308 ha, cu o producţie de 44.576 chint. (prod medie la ha 34,1 chint). Mazărea ocupă 1.170 ha, cu o producţie de 6.399 chint. (prod medie la ha 5,4 chint.). Fasolea ocupă 996 ha, cu o producţie de 4.260 chint. (media la ha 4,3 chint.).

Plantele industriale ocupă 3.976 ha. Din această suprafaţă floarea soarelui ocupă 2.726 ha, cu o producţie de 14.416 chint. (media la ha 5,3 chint.).

Vegetaţie şi culturi diverse. Din suprafaţa totală a judeţului (266.200 ha) , ogoarele sterpe ocupă 3.891 ha.

Fâneţele naturale ocupă 1.431 ha.

Păşunile ocupă 13.246 ha.

Pădurile ocupă 9.645 ha.

Pomii fructiferi ocupă 234 ha.

Viţa de vie ocupă 5.128 ha cu o producţie de 134.414 hl.

Creşterea animalelor. În judeţul C. se găseau în anul 1935:

Cai 12.645, boi 43.038, bivoli 47, oi 92.995, capre 1.331, porci 42.845, stupi sistematici 1.284 , stupi primitivi 2.409.

Industrie. Toată activitatea industrială a judeţului este concentrată în municipiul Galaţi. În comunele rurale nu se află decât o fabrică de cherestea (Sărdarul) şi o fabrică de cărămizi (Barboşi).

Drumuri. Judeţul Covurlui este străbătut de o reţea de drumuri în lungime totală de 1.398 km 381 m, repartizată astfel:

Drumuri naţionale. 153 km 308 m, din care Direcţiunea Generală a Drumurilor întreţine 77 km 312 m (pietruiţi), iar municipiul 6 km şi 384 m pavaţi.

Drumuri judeţene 637 km 883 m din care administraţia judeţului întreţine 134 km 049 m (pietruiţi).
Drumuri comunale 607 km 190 m.

Lungimea podurilor este de 4.192,52 metri repartizată astfel: podur i naţionale 2.149,80 m, judeţene 1.831,37 m şi comunale 211,35 m.

Prin judeţ trec 3 drumuri naţionale, legând următoarele localităţi:

  • Brăila – Galaţi – Reni – Vulcăneşti.
  • Hanu – Conachi – Oancea.
  • Bârlad – Oancea – Cahul.

Navigaţie fluvială. Curse regulate ale Societăţii N.R.F., pe liniile:

  • Galaţi – Brăila (zilnic).
  • Galaţi – Brăila – Cernavoda – Silistra.
  • Galaţi – Brăila – Cernavoda – Silistra – Olteniţa – Giurgiu – Rusciuc – Corabia – Calafat – Turnu- Severin.

Curse regulate ale Societăţii S.R.D. pe linia Brăila – Galaţi – Reni – Isaccea – Tulcea –Ismail – Vâlcov.
Curse regulate ale Societăţii de navigaţie iugoslavă şi cehoslovacă pe linia Regensburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Belgrad – Orşova – Turnu-Severin – Giurgiu – Brăila – Galaţi.
Navigaţie maritimă. Vapoarele societăţii S.M.R., fac curse regulate între:

  • Galaţi – Sulina – Constanţa –Istanbul – Izmir – Pireu – Malta – Napoli – Marsilia – Barcelona – Valencia – Alger – Istanbul – Constanţa – Sulina – Galaţi.
  • Galaţi – Sulina – Constanţa – Istanbul – Haifa – Tripoli – Beirut – Iaffa – Port Said – Alexandria – Izmir – Istanbul – Constanţa – Sulina –Galaţi.

Navigaţie aeriană. Judeţul C. este străbătut de liniile aeriene ale societăţii L.A.R.E.S. cu plecare şi sosire pe aerodromul din Galaţi.

Itinerarii : Bucureşti – Galaţi – Ismail – Cetatea Albă.

Bucureşti – Galaţi – Chişinău şi Iaşi – Galaţi – Constanţa.
Cale ferată. Judeţul C. este străbătut de o reţea de cale ferată în lungime de

153 km, din care 60 km linii principale simple 43 şi 110 km linii secundare simple.
Itinerarii principale. Rapide şi accelarate: Bucureşti – Galaţi.
Staţii importante: Galaţi, Barboşi

 

Staţiuni climatice, balneare, turism. Judeţul Covurlui nu are staţiuni balneo-climatice importante.

Galaţi, capitala lui, port important la Dunăre, este punct de plecare cu vaporul pentru numeroase excursii în Deltă şi spre Mare.

Lacul Brateş, cercetat de amatorii de pescuit, constituie, datorită vegetaţiei de baltă ce-l înconjoară, o deosebită atracţie pentru vânători.

Ştiinţă de carte. După rezultatele provizorii ale recensământului din 1930, populaţia judeţului, de la 7 ani în sus este de 172.326 locuitori, din care 69,7% sunt ştiutori de carte. După sex, proporţia este de 81,4% bărbaţi ştiutori de carte şi 58,4% femei ştiutoare de carte. Repartiţia locuitorilor după gradul de instrucţie, în procente, este următoarea:

Gradul de instrucţie şcolară Mediul urban Mediul rural
Totalul ştiutorilor de carte 100,0 100,0
1.       Extraşcolară 2,4 0,5
2.       Primară 67,3 93,3
3.       Secundară 16,7 3,9
4.       Profesională 10,8 2,0
5.       Universitară 1,9 0,3
6.       Alte şcoli superioare 1,1 0,0

Învăţământ. Populaţia şcolară a judeţului C. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 43.686 loc. (13.427 mediu urban şi 30.259 mediu rural).

Şcoli secundare.

a) de stat: 1 liceu de băieţi, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de băieţi, 1 liceu comercial de fete, 1 liceu industrial de băieţi, 1 liceu industrial de fete, 1 gimnaziu de băieţi, 1 seminar teologic, 1 şcoală normală de băieţi.

b) particulare: 1 liceu de băieţi (izraelit), 1 liceu mixt (grecesc), 2 institute de fete ( Societatea ortodoxă şi Notre Dame de Sion), Şcoala atelier « Iulia Haşdeu ».

Şcoli primare. 136, din care 98 rurale şi 38 urbane (123 şcoli de stat şi 13 confesionale), cu un număr total de 26.332 elevi (8.899 mediu urban şi 17.433 mediu rural) şi cu 547 învăţători şi alt personal didactic (situaţia din 1934).

Grădini de copii 20, din care 6 rurale şi 14 urbane , cu un număr total de 1.078 copii (437 mediu urban şi 641 mediu rural) şi cu 21 conducătoare (situaţia din 1934).

Instituţii culturale. Fundaţia Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în: Galaţi, Crăeşti, Cudalbi, Cuza-Vodă, Drăguşeni, Independenţa, Rogojeni şi I.G. Duca.

Liga Culturală activează în Galaţi şi Slivna.

Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporului întreţine în judeţ 57 cămine culturale şi 11 biblioteci, adică în total 68 organizaţii culturale, dintre care 17 au personalitate juridică.

În municipiul Galaţi mai activează: Muzeul „V. A. Urechea”, Biblioteca „V. A. Urechea”, Biblioteca „Max Nordau”, Biblioteca publică a Consulatului francez, Biblioteca corpului didactic primar, Universitatea populară, Academia de export, Asociaţia româno-polonă, Liga româno-polonă, Asociaţia româno-cehoslovacă, Misiunea norvegiană „Eben-Ezer”, Societatea „Cultura tehnică”, Liga culturală a funcţionarilor comerciali, Liga culturală a împroprietăriţilor, Societatea „Samariteanu”, Căminul cultural „Sfinţii Împăraţi”, Căminul „Solidaritatea preoţilor”, Căminul „Şt. O. Iosif”, Ateneul popular „M. Eminescu”, Societatea „Menorach”.

3 asociaţii corale, 4 asociaţii muzicale, 13 societăţi sportive, 3 de vânătoare. 7 cinematografe.

Organizare administrativă. Capitala judeţului este municipiul Galaţi. Judeţul are 98 sate, împărţite astfel:

  • Plasa Harincea – 32 sate
  • Plasa I. G. Duca – 18 sate
  • Plasa Prut de Jos – 15 sate
  • Plasa Prut de Sus – 10 sate
  • Plasa Siret – 23 sate

Organizare sanitară. În Galaţi: Spitalul « Izolarea » (de stat), Spitalul militar, Spitalul « Sf. Spiridon » al Episcopiei Sf. Spiridon din Iaşi, Spitalul Elisabeta Doamna, Spitalul de tuberculoşi al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, Spitalul izraelit, Sanatoriul Dr. Lazăr, Sanatoriul « Vivisiana » şi Clinica « Maternitatea ».

Spitale de stat în Găneşti, I. G. Duca şi Pechea.

15 dispensare de stat, ambulator antiveneric şi 2 infirmerii de stat, 3 dispensare ale Casei de Asigurări Sociale, 1 dispensar C.F.R., 1 al serviciului sanitar al portului, 1 al societăţii « Principele Mircea », 1 al comunităţii izraelite, 1 dispensar antituberculos al Societăţii pentru profilaxia tuberculozei.

Serviciul sanitar judeţean, Serviciul sanitar al municipiului Galaţi şi Serviciul sanitar al portului Galaţi.

Asistenţă şi prevedere socială Casa Asigurărilor Sociale din Galaţi are un dispensar şi un cămin pentru asiguraţi.

Direcţia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale întreţine Centrul pentru ocrotirea copiilor din Galaţi, cu 50 de ocrotiţi în aşezăminte şi 300 ocrotiţi în coloni.

Societatea « Asistenţa publică » din Galaţi întreţine două cantine, un dispensar şi o colonie de vară pentru copii.

În municipiul Galaţi se mai află Orfelinatul « Alinarea » (subvenţionat de primărie), Orfelinatul izraelit, Azilul de bătrâni « Frigator » (subvenţionat de primărie), Azilul de bătrâni « Gatesman », 2 cămine de ucenici, 1 cămin al corpului didactic.

De asemenea, în municipiul Galaţi se mai află următoarele instituţii de asistenţă şi binefacere: Societatea « Crucea Roşie », Societatea pentru profilaxia tuberculozei, Oficiul I.O.V., Societatea « Gh. Fernic », Societatea « Munca », Societatea “Sf. Trifon”, Soc. Croitorilor “Fraterna”, Soc. « Caritas Maimonidis ».

Principalele aşezări

Galaţi, capitala judetului – vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Cudalbi , sat mare în apusul judeţului, pe drumul Tecucilor, cu 6.133 locuitori.

Pechea, sat mare în S-V judeţului. (4.296 locuitori)

Amplasarea Județului Covurlui în cadrul Regatului României
Provincie: Moldova
Reședința: Galați
Populație:
 •Total 1930:
211.196 loc.
Suprafață:
 •Total:
2.662 km²
Subdiviziuni: (inițial) două plăși
(ulterior) cinci plăși
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s